>















Principala / Serviciul Fiscal de Stat / Istorie

Istorie

Serviciul Fiscal ca istorie

 

Decenii de-a rîndul sistemul fiscal autohton s-a dezvoltat paralel cu cel al URSS, dupa aceleasi legi, principii si regulamente, cuprinzînd atît drepturile, cît si obligatiile, responsabilitatile inspectoratelor fiscale. În RSSM, ca si în URSS, a fost stabilit un sistem strict centralizat de calculare si încasare în buget a impozitelor si altor plati percepute de la întreprinderile si organizatiile de stat, cooperativele agricole si de producere, precum si de la populatie.

Primul document despre crearea inspectoratelor fiscale de stat orasenesti si raionale este cel cu numarul 68 din luna martie 1990, aprobat de Sovietul Ministrilor al RSSM. Tot atunci, pe lînga Ministerul Finantelor, si-au început activitatea anumite subdiviziuni fiscale, dar care nu intrau în componenta organelor financiare locale.

Începînd cu anul 1991, în republica a început sa se aplice propria legislatie fiscala, tinîndu-se cont de specificul economiei si interesele bugetare nationale. La 15 februarie, de exemplu, Sovietul Suprem adopta Legea privind prioritatile dezvoltarii sociale a satului si complexului agroindustrial, în care se prevad particularitatile impozitarii beneficiului întreprinderilor, însotite de o lista suplimentara de înlesniri, acordate acestor gospodarii.

În aprilie 1992 a fost adoptata Legea cu privire la investitiile straine. Astfel, a fost prevazut un sir de scutiri de impozit pe beneficiu pentru întreprinderile mixte cu investitii straine. Ulterior au fost introduse anumite modificari care au simplificat considerabil ordinea acordarii lor. În afara de aceasta, întreprinderile mixte se bucura si de scutirile de baza prevazute pentru întreprinderile autohtone.

La 17 noiembrie 1992 Parlamentul adopta Legea privind bazele sistemului fiscal. Aceasta lege determina principiile economice, juridice si organizationale generale de constituire a sistemului fiscal, prevede tipurile impozitelor si competenta organelor puterii de stat, drepturile si obligatiile contribuabililor, drepturile, obligatiile si responsabilitatea organelor fiscale, apararea contribuabililor, raspunderea pentru încalcarea legislatiei. Aceasta lege este asemanatoare cu cea ruseasca. Sistemul fiscal e voluminos, prevede 10 impozite generale de stat si 10 locale, numarul carora ulterior creste.

De la 2 decembrie 1992 intra în vigoare Legea privind impozitul pe beneficiul întreprinderilor. Impozitului sînt supusi toti agentii economici - persoane juridice de pe teritoriul Republicii, indiferent de formele de proprietate si de cadrul juridic, inclusiv întreprinderile cu investitii straine, asociatiile si organizatiile internationale care îsi exercita activitatea de antreprenoriat nemijlocit sau prin intermediul reprezentantelor permanente si filialelor.

Întreprinderile agricole, cu exceptia celor de tip industrial, nu platesc impozitul pe beneficiul provenit din fabricarea si desfacerea productiei agricole, precum si din desfacerea productiei obtinute prin prelucrarea industriala a materiei prime proprii. Beneficiul obtinut din activitatea neagricola si beneficiul întreprinderilor de tip industrial este impozitat în baza principiilor generale.

Impozitului pe beneficiu nu se supuneau sumele de binefacere, sustinerea institutiilor de ocrotire a sanatatii, de cultura, învatamînt, educatie fizica în valoare de 2 la suta din beneficiul impozabil si un procent din beneficiul de bilant, transferat în fondul de sustinere sociala a populatiei.

Legea cu privire la taxa pe valoarea adaugata a vazut lumina zilei în noiembrie 1994. Ea prevede un impozit indirect de stat, aplicat la suma valorii adaugate, formate la fiecare etapa de producere si vînzare a marfii, executare a muncii si acordare a serviciilor. Platitoare de impozit sunt întreprinderile si cetatenii, inclusiv straini, care desfasoara activitati de întreprinzator, exceptie facând cetatenii care obtin un venit anual din comercializarea marfurilor mai mic de 400 salarii minime si institutiile finantate de la buget. Cota impozitului este aprobata în marime de 20 la suta din volumul operatiunilor impozabile si poate fi precizata de Parlament în timpul aprobarii bugetului pentru anul viitor.

La sfârsitul lunii decembrie 1994 Parlamentul a adoptat Legea cu privire la accize. Accizele sunt un impozit indirect de stat, inclus în pretul marfii (productiei) si este achitat de consumator. Platitori sunt persoanele fizice si juridice care produc si realizeaza marfuri supuse accizelor (nu de prima necesitate: bauturi alcoolice, produse de tutun, obiecte din metale pretioase cu sau fara nestemate s.a.).

Începînd cu 1995, accizele au fost stabilite prin taxe fixe în exprimare baneasca la o unitate a marfurilor supuse accizelor în loc de procentele care se aplicau înainte la pretul de realizare.

Pe parcursul anilor anumite modificari a suferit si Legea cu privire la impozitul funciar si modalitatea de impozitare, adoptata în decembrie 1992. Platitori ai acestui impozit sunt persoanele fizice si juridice cu terenuri de pamânt cu titluri de proprietate, posesiune si bineficiere. Initial, cotele impozitului dat au fost neînsemnate si diferentiate, în dependenta de bonitate, de felul de utilizare agricola.

Din 1995 întreprinderile agricole au început sa plateasca un impozit funciar unic, care includea si impozitele imobiliar si rutier, platite anterior separat. În legatura cu aceasta, cotele impozitului funciar s-au majorat. Impozitul imobiliar, conform decretului Presedintelui Republicii, a început sa fie platit de toate persoanele juridice cu fonduri fixe de productie si neproductive, precum si de cetatenii posesori de cladiri si edificii.

Conform Legii cu privire la impozitul rutier din iunie 1993, cetatenii au început sa achite anumite plati pentru exploatarea autostrazilor, diferitelor constructii auto, pentru procurarea autoturismelor, altor mijloace de transport, impozitul de tranzit si un impozit rutier special. Din 1996 însa a început sa actioneze Legea cu privire la fondul rutier

Pentru întregul sistem fiscal si nu numai, de fapt, important s-a dovedit a fi adoptarea Legii cu privire la impozitul pe veniturile persoanelor fizice. Aceasta Lege a fost abrogata odata cu punerea în aplicare a titlurilor I si II ale Codului fiscal. Drept ca în decursul anilor cotele impozitului, precum si marimea venitului neimpozabil, în repetate rînduri s-au modificat.

Începînd cu anul 1997, politica financiar-fiscala aferenta veniturilor statului trebuia sa defineasca cît mai exact posibil, sursele de formare a fondurilor bugetare de care statul are nevoie, metodele de prelevare, precum si obiectivele economice, sociale sau de alta natura, pe care trebuie sa le îndeplineasca instrumentele folosite în procesul mobilizarii resurselor financiare. Astfel, a intrat în vigoare Codul fiscal al Republicii Moldova, care la acel moment, includea doar doua titluri: „Dispozitii generale” si „Impozitul pe venit”.

În anul 2001, a fost aprobat titlul V al Codului fiscal: „Administrarea fiscala”.

Actualmente în republica actioneaza noua titluri ale Codului fiscal, si anume: dispozitii generale, impozitul pe venit, taxa pe valoarea adaugata, accizele, administrarea fiscala, impozitul pe bunurile imobiliare, taxele locale, taxele pentru resursele naturale si taxele rutiere 

În anul 2006, prin Hotarîrea Guvernului nr. 1208 din 20.10.2006 a fost aprobata Strategia de Dezvoltare a Ser­viciului Fiscal de Stat pentru anii 2006-2010, ­marcînd începutul unei noi etape de dezvoltare, menite sa contribuie la fortificarea temeliei administrarii fiscale pusa în anii precedenti.

În scopul optimizarii administrarii impozitului pe proprietate, în anii 2005-2007, au fost initiate lucrari de elaborare a unui nou sistem de impozitare a contribuabililor prin implementarea Sistemului Informational Automatizat „Cadastrul fiscal”, ce constituie la ora actuala un sistem complex elaborat în baza tehnologiilor web.

Un alt proiect semnificativ elaborat de Serviciul Fiscal de Stat, ce ofera o metoda alternativa de prezentare a darilor de seama fiscale, alta decît cea pe suport de hîrtie, si anume în mod electronic cu aplicarea semnaturii digitale, a fost initierea crearii SIA „e-Declaratii”. Proiectul respectiv constituie un pas marcant în facilitarea lucrului cu contribuabilii, precum si în cîstigarea încrederii acestora. Pentru informarea contribuabililor, pe larg a fost popularizat site-ului oficial: www.fisc.md, precum si oportunitatile oferite de acesta.

În anul 2009 a fost dat în exploatare industriala, Sistemul Informational Automatizat - „Evidenta operatiunilor de schimb valutar în numerar”;

-        A fost initiata implementarea celei de-a doua etape de impozitare a bunurilor imobiliare cu destinatie comerci­ala si industriala, a garajelor si terenurilor pe care acestea sînt amplasate si a loturilor întovarasirilor pomicole cu sau fara constructii amplasate pe ele, reiesind din valoarea estimata (de piata) a acestora;

-        a fost lansat „Portalul serviciilor fiscale”, ce include: serviciul „Declaratie electro­nica”, serviciul „Declaratie rapida”, serviciile de acces la in­formatii: „Descarca formulare”, „Despre contribuabil”, „Fac­turi fiscale”, Servicii de certificare si eliberare a semnaturilor digitale. Alaturat, a fost lansat „ghiseul electronic”, prin in­termediul caruia, a fost initiata prestarea serviciilor electro­nice fiscale. Totodata, s-a lansat mecanismul ce prevede notificarea contribuabililor despre termenul de prezenta­re a declaratiilor si a darilor de seama fiscale (calendarul fiscal), la fel, notificarea despre primirea declaratiilor de catre Serviciul Fiscal de Stat si erorile din aceste declaratii.

La 01.03.2010, a fost lansat proiectul „Declaratie electro­nica pentru persoanele fizice”. Acest serviciu permite persoanelor fizice primirea gratuita a semnaturii digitale pentru prezentarea declaratiei pe venit, în regim on-line, fara a vizita organul fiscal teritorial.

La capitolul cooperare internationala, pe lînga relatiile de colaborare bilaterala, Serviciul Fiscal de Stat este membru a doua organizatii internationale de profil:

- Consiliul Coordonator al Conducatorilor Serviciilor Fis­cale din statele membri ai Comunitatii Statelor Inde­pendente (CCCSF),

- Organizatia Intra-Europeana a Administratiilor Fiscale (IOTA).

Trebuie de mentionat si faptul ca, Serviciul Fiscal de Stat conlucreaza în baza programelor de cooperare bilaterale cu administratiile fiscale din Regatul Tarilor de Jos, Franta, România, Estonia, Cehia, Lituania, etc.

În continuare, Serviciul Fiscal de Stat îsi va orienta actiuni­le întru realizarea obiectivelor de baza stabilite în diverse programe guvernamentale, în Strategia de dezvoltare a Serviciului Fiscal de Stat, precum si în directia îmbunata­tirii activitati de administrare fiscala

In contextul celor mentionate, este de notat ca, pre­zentul si viitorul Serviciului Fiscal Stat este determinat si direct influentat de nivelul civismului fiscal al contribuabililor. Ast­fel, prin colaborarea permanenta si sustinerea acestora prin acordarea unei asistente consultativ-informative adecvate, inclusiv, prin oferirea de noi servicii fiscale care sa contribuie la reducerea costurilor, se vor realiza noi performante la capitolul – onorarea de catre contribuabil, în mod voluntar, constient si corect a obligatiilor fiscale.

Pe parcursul anilor sistemul fiscal a suferit schimbari esentiale. Rezultatele perfectionarii legislatiei în domeniul fiscal, înregistrate pîna acum, au demonstrat eficienta activi­tatii desfasurate, dar si necesitatea de a evolua în con­tinuare, prin alinierea la standardele internationale si revizuirea tuturor indicatorilor de performanta, ce definesc activitatea de ansamblu a Serviciului Fiscal de Stat.